Unor mori de vânt - Ion Pillat

O, străşini cu-aripi negre pe discul alb al lumii,
Care-şi aduc aminte, aşa bătrâne sunt,
De Don Quihote-n lupta cu morile de vânt
Zărite pe-nnoptate pe drumul Pampelunii!
Sub sită învechită îşi întocmesc lăstunii
În primăvară cuiburi de paie şi pământ,
Şi fiecare toamnă vă sapă un mormânt
În stâncă, pe ţărână, sau prin nisipul dunii.
Deşi vă paşte moartea cumplită an de an,
Tot mai păstraţi trufie de nobil castilian;
Subţire, braţul vostru înalţă parcă-o spadă



Şi cum staţi nemişcate — pricep: pândiţi grămadă
Să vie-n licărire de zale ce rasun’
Hidalgo de la Mancha şi visul lui nebun.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Pillat



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.