Kyrie - Tomas Tranströmer

Câteodată, viața mea își deschide ochii în beznă
Cum ar vedea trecând pe străzi mulțimile
Oarbe și agitate, în drum spre un miracol,
În timp ce eu, invizibil, stau la stop.

Ca atunci când copilul adoarme, terifiat,
La auzul pașilor apăsați ai inimii sale.
Mult timp, mult timp, până ce dimineața aruncă
Raze în lacăte și se deschid porțile întunericului.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Tomas Tranströmer








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.