Elegie - Tomas Tranströmer

Deschid prima poartă.
Este o cameră întinsă inundată de soare.
O mașină masivă trece pe stradă
Și face să tremure porțelanul.

Deschid poarta numărul doi.
Prieteni! Ați băut din umbră
Ca să deveniți vizibili.

Poarta numărul trei. O cameră de hotel îngustă
Cu vedere la o alee.
O lanternă care scapără pe asfalt.
Frumoase zguri ale experienței.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Tomas Tranströmer








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.