Poezii despre Toamna:


  • Nu-ti fie teama

    Stiind ca sub un cires voiai s-ajungi oprita
    Dar s-a intamplat intr-un oarecare in preajma lui
    Si nu iti deranja al tau corp
    Sa scoti a ta umbrela din a ta poseta pentru ca ploaie n-o sa fie


    « Borcan »
  • Plâns de noiembrie

    De-acuma ninge dezolant cu frunze,
    O lampă strălumină a felinar,
    Cum adâncesc, aici, la geam...
    În gânduri de poet, uitat de muze...


    « clarice »
  • Rutină de toamnă

    Se tânguie cerul că nu voi ajunge
    Odată cu lacrima care mă plânge,
    Se tânguie noaptea, se tânguie cerul,
    Iar lemnul de veghe-i mai tare ca fierul.


    « Lorena Craia »
  • Toamna

    TOAMNA

    Toamnă, toamnă, minunată,
    ai venit iar pe la noi,


    « Alexandrina Spânu »
  • Început de sfârșit

    E târziu și doar ecouri
    Aripile lasă-n urmă,
    Minunatele tablouri
    Se răresc încet, se curmă.


    « bragagiu »
  • Octombrie

    Cad frunze palide pe asfalt
    Și-n zare-s numai stele
    Plang copacii cu lacrimi de argint
    Iar pasarile pleaca si ele


    « Maria Roxana »
  • Voi n-ați văzut cum marea...

    Voi n-ați văzut cum marea s-a gârbovit sub toamnă,
    cum strigă marinarii spre cerul mânios,
    nici bărcile izbite de valul de aramă
    ce a cuprins în brațe un ultim albatros.


    « Adina Speranta »
  • Mormânt îmi e toamna fără făclii.

    Mormânt îmi e toamna fără făclii.

    Într-o poveste de toamnă cad frunze târzii,
    din timpul iubirii cad nori ruginii,


    « sorina »
  • Când pe valuri

    Când pe valuri moi de aer
    Frunze fug de-a rostogolul
    Vremea strânsă, fără vaier,
    Galbenă-mplinește golul.


    « bragagiu »
  • Nu ştii?

    Nu ştii?

    Ca apa curge timpul, un călător cuminte...
    trec anii peste noi, scurgându-se în toamnă,


    « sorina »