Toamna pe creste

Autor:dorurot


Adăugat de: dorurot

duminică, 15 noiembrie 2020

Toamna pe creste.
Ruginii sau roșii,frunzele în toamnă,
Ne măsoară vremea pe tăcute,
Vise spulberate, speriate ciute,
Ne coboară-n suflet bătrâneți și teamă..
Albastrul din ceruri coboară tot mai rar,
Greoaie ca norii secundele par,
Aștept resemnat secunda -nghețată,
Esența sublimă ,din viața mea toată.
Plutesc înghețat mai sus decât norii,
Aici ,eu lacom respir nemurirea,
Nu cad frunze cerșindu-și pieirea
Nu-și plâng bătrânețea stupid muritorii.
Aicea albastrul e veșnic și-arată
Arhanghel de aur vestind izbăvirea,
În munții străbuni orice suflet ,azi află
Primăvara cu muguri,vestind înfrunzirea.


vezi mai multe poezii de: dorurot


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Toamna
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCLVI.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.