Testament

Autor:Antonia


Adăugat de: Antonia

marţi, 19 mai 2020

Îți las prin testament la ceas de seară
Urgia vieții-nchise în cuvânt
Și nebunia dorului de-o vară
Și luna când se frânge de pământ.

Îți las prin testament și răni absurde
Și-un candelabru de tristeți uitate,
Zidul tăcerii, lacrimile surde
De care mă izbesc noapte de noapte.

Când am să plec, îți las prin legămînt
Să mă-ntâlnesc în alte lumi cu tine
Pe-o bancă reîntoarsă pe pământ

În parcul adumbrit între destine
Și-atunci, în taina ultimului cânt
Să îți întorci privirea către mine.


vezi mai multe poezii de: Antonia


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Dragoste
  • »» Poezie de debut? da
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCXXXI.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Foarte frumoase versuri, sunt un admirator al versului muzical, din care razbate armonia, pacea poetica. Felicitari!
andreionthepoetry
duminică, 24 mai 2020