Te doresc cu frenezie

Autor:Gabriel Stănciulescu


Adăugat de: Gabriel Stanciulescu

duminică, 01 decembrie 2019

Te doresc cu frenezie

Te iubesc, cum nu am mai iubit,
Deși târziu mă-ncearcă viața,
Din momentul când te-am întâlnit
S-a transformat în raze ceața.

S-a-ntins iubirea pe tot trupul,
O tornadă mă înfășoară,
Când simt supremul și sărutul
Mi-e frică, ca întâia oară.

Porii mi se zbârlesc, în piele,
Și-n mângâierile suave
Ni se simt stăpâne buzele
Ce vor săruturi cât mai grave.

Nu am vârsta anilor de foc ,
Inima dorește daruri
Imediat devin bătrân escroc
Și apelez mai mult la haruri.

Surprins de pofta ce dorește,
De ochii ce însetați privesc
Te prind în brațe ca un clește
Și nu am de gând să mă opresc.

Mereu și timpul ne presează,
N-am timp să scriu o poezie,
Fug spre tine, se înserează,
Te doresc cu frenezie.

Autor: Gabriel Stănciulescu


vezi mai multe poezii de: Gabriel Stanciulescu


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Iubire
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? nu


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.