Tăcerea mea

Autor:intel1anima


Adăugat de: intel1anima

vineri, 10 mai 2019

Tãcerea mea e un stâlp care-a prins rãdãcini în cer.
Privirea ta albastrã s-a-ncolãcit pe el
ca şarpele
şi tot se-nalţã, se-nalţã,
crezând cã poate ajunge în lumina
din raiul
de mult pierdut.
Întoarce-te din drum!
E în zadar!
Tãcerea mea a zãvorât
poarta
la care vrei tu sã ajungi,
iar cheia e rãtãcitã
în nadir,
acolo unde inima mea
de lut
şi sânge
odrãsleşte în pustiu
muguri
pentru primãvara ce va sã vinã…
Agaţã-te de sunetele de flaut
ale mugurilor mei
mult rãbdãtori
şi,
poate,
vei gãsi şi cheia…


vezi mai multe poezii de: intel1anima


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Diverse
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CXCI.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Frumoasa poezie.
Agafia
joi, 16 mai 2019