Tema săptămânii - Stropi de iubire

Cu stropi de iubire
Trăim printre flori.
Şi culegem fire
Dimineaţa-n zori.

Se făcea că-ntr-o rezervă
M-am trezit deunăzi
Şi-mprejur, în mare vervă,
Erau droaie de soţii.

E toamnă afară și plouă,
Natura e-n haina cea nouă
Și noi avem suflete triste,
De-acum gâzele n-o să mai miște!

Stropi de iubire
Curg spre cerul ȋnstelat.
E din nou toamnã.

Oameni buni, poate-aţi privit, la "Măruţă" aţi văzut
Cum părinţi-au slugărit, pe copii pentru... crescut?
Oameni buni, îi slugăresc, de acasă îi trimit-
Din moldova şi... muncesc; aţi văzut şi aţi privit?

*antecamera inimii*


e frig în lume iubite

Dragă muritor, stropii de iubire
Au căzut uşor, în puţine fire.
Nu ne mai iubim, este-'ntunecat
Scriem şi citim, fără comentat?

Ne-am legat cu jurăminte
Sub un foc de artificii
Şi-am gustat în doi delicii
Dintr-o dragoste fierbinte.

Iubita mea, în zări albastre
Era atâta primăvară
Și au plouat clipele noastre
Când ne-am văzut întâia oară.

Stropi de iubire

Stropi de iubire picură încet
În seri cu apus rosiatic,

Stropi de Iubire

Stropi, din Iubirea cerească
S-au revărsat peste omenire

Cade ploaia pe pământ
Cade ploaia în tăcere
Căci Isus viul Cuvânt
Ne e pace— mângăiere

Pi-n picior de plai
Pe-o gură de rai
Picurii de ploaie
Iarăși ne îndoaie

Te-am desenat pe cerul vieţii
Cu-albastrul sfânt al dimineţii,
În inimă te-am căutat apoi
Cu-al sângelui grăbit şuvoi.

În zilele-astea, s-a răcit iubirea,
Mai cade câte-un strop pe un' te miri -
Tot mai străină este omenirea
De simțul autenticei iubiri...

Cad, de pe streasina inimii mele,
Stropi de iubire venita din stele;
Le colectez si ti le trimit tie
Preambalate in poezie.

Nu
ne mai îmbracă
în zâmbetul
ei

STROPI DE IUBIRE

Stropi de iubire,
Dulci amintiri,

Cântec pe ape
cântec
pe muchia
privirii

Se prelingeau pe geam
Ca într-o dulce-nchipuire,
Stropii de ploaie-
Lacrimile unui ram.

În superba mănăstire
ei credinţă şi-au jurat,
inimile lor bat tare,
preotul i-a cununat.