Stefan Doroftei-Doimaneanu - creaţii proprii

Distribuie acest autor:

  • Zbor pe clipe

    Plutind pe clipe pline de-ntristare
    Mă-ntrec cu vântul la suflat rugină,
    Acopăr ochii plânşi la câte-o floare
    Şi îi promit că-am să o fac regină.

  • Păşind pe gând

    În armonii cu zările pictate
    Mă prind de nori şi mă aşez în mine,
    La umbra vechilor iubiri furate
    Sorb amintiri şi scriu pe foi marine.

  • Pescarii

    Obosită de-ntuneric noaptea vie zori adună
    Trupul verii se îmbracă cu fiori de vânt nebun,
    Printre diguri colţi de barcă muşcă razele de lună
    Apa mării se deşteaptă printre bancuri de barbun.

  • Nelinişti în nelinişti

    Se plimbă iar neliniştea în linişti
    Mă refrământ într-un aluat de tină,
    Pe corbi de vânt, pe florile din inişti
    Alerg tardiv tot căutând lumină.

  • Vraja zorilor

    Din jilţu-mi de piatră, revăd răsăritul
    Prin noaptea ucisă de zori fumegând,
    Cobor în speranţă sfidând infinitul
    Neantul foşneşte sub talpa de gând.

  • Strop de foc

    Strop de foc din trandafir
    Ochi de fee din poveşti
    Zbori pe zâmbet de zefir
    Sufletu-mi să-l izbăveşti.

  • Ultima cursă

    Pe pânza ţesută de razele lunii
    Cresc umbre-mbrăcate în rochii de seară,
    Corabia verii îşi plimbă nebunii
    Pe strunele nopţii ascunse-n chitară.

  • Sunt pieton

    Sunt pieton pe strada bătrâneţii
    Păşesc tăcut prin ploaie şi furtună,
    Mă doare talpa timpului şi-a vieţii
    Pe cerul meu, alţi nori de lut se-adună.

  • Puterea iubirii

    Aud oful tău cum umblă pe maluri
    Şi caută clipe în noi reveniri,
    Aud dorul tău prins încă în voaluri
    Arzând de dorinţe, de noi definiri.

  • Şi eu de-aş putea

    Şi eu de-aş putea să-ţi farmec privirea
    Să-ţi prind ochii galeşi în doruri mereu,
    In veci ţi-aş sculpta pe suflet iubirea
    Nicicând neuitând că eşti îngerul meu.