Pe obrazul trist al Singurătății - Sorin Cerin

Cețuri duse pe aripile frânte,
ale Gândurilor,
spulberate spre nicăieri,
de Părerile,
tot mai istovite și strivite,
de Privirile de plumb,
ale străzilor a căror Pustiu,
strigă surd,
în plămânii Amintirilor,
ce-au ajuns să-și respire,
doar Regretele,
din stropii tot mai deși,
ai Lacrimilor unor Cuvinte,
ce ni se preling,
fierbinți,
pe obrazul trist al Singurătății.

Adăugat de: Sunshine

vezi mai multe poezii de: Sorin Cerin



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.