Sonetul unui felinar

Autor:Daniel Vișan-Dimitriu


Adăugat de: Daniel Vișan-Dimitriu

duminică, 18 octombrie 2015

E-un felinar ce ziua nu se stinge,
deasupra unei porți, pe strada mea,
și arde cu o flacără ce-abia
apropiindu-te o poți distinge.

Când, uneori, un trecător se-oprește
și îi observă flacăra, mirat,
un singur gând încearcă: “E uitat!”
Atât - și pleacă, nu se mai gândește

că, poate, cineva, oftând din greu,
așteaptă ca lumina-i să atragă
ființa ce odată i-a fost dragă.

Că-i zi sau noapte, felinarul meu,
în pâlpâirea flăcării, se roagă
să nu mai ardă. Îl voi stinge ... eu.


vezi mai multe poezii de: Daniel Vișan-Dimitriu


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Viaţă
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

dragi versuri ce mangaie...
mitica
marţi, 20 octombrie 2015



Deosebita aceasta poezie! Minunata!
andreionthepoetry
luni, 19 octombrie 2015



Versuri care intră în suflet fără ca să bată la ușă
papamirel
luni, 19 octombrie 2015



Frumoase tablouri poetice...
Anamaria
luni, 19 octombrie 2015



Atata caldura ai adunat ! Mi-a placut mult...
mirela
luni, 19 octombrie 2015