Manifestările sentimentului religios - Rumi

Manifestările sentimentului religios şi celorlalte simţăminte îşi trag unica valoare din starea minţii din care s-au născut

Fiece manifestare este semnul unei stări a minţii;
Starea este o mână, manifestarea doar un instrument.
Unealta giuvaierului în mâinile unui croitor
Este asemeni grâului adânc îngropat în nisip.
Uneltele croitorului în mâinile ţăranului
Sunt precum iarba pentru câine ori oasele pentru asin.
Slovele: "Eu sunt Adevărul" lumină-au fost în gura lui Mansur,
În vreme ce spusa lui Faraon: "Eu sunt Stăpânul Absolut", o blasfemie
În mâna lui Moise ciomagul era o mărturie a puterii sale,
În vreme ce în mâinile vrăjitorilor n-a însemnat nimic
De aceea profetul ̀Isa nu i-a învăţat pe cei nesăbuiţi
Cuvintele puterii ce ridicau pe cei pieriţi.
Căci cel ce-i prost foloseşte unealta în chip greşit;
De freci cremenea de pământ nu iese foc de fel.
Mâna şi-unealta se-aseamănă amnarului şi cremenei;
Trebuie să ai perechea potrivită; nevoie ai de ea ca să creezi.
Cel ce n-are asemuire şi pereche este "Unul",
Un număr singular, fără-ndoială Unul!
Cel ce rosteşte "unu", "doi" şi aşa tot mai departe,
Aduce astfel mărturie de-a "Unului" fiinţă
În clipa în care iluzia gândirii dualiste a dispărut
Cei ce spun "unu", "doi" asemeni sunt cu cei ce "Unu" spun.
De tu consideri "Unul" drept mingea aflată în terenul lui,
Să ştii că e menită să se-nvârtă sub lovitura bâtei lui.
Într-adevăr, mingea, fiind netedă şi fără de greşeală,
O, omule ce ai vederea dublă, ia seama cu temei,
Şi cată leac bolnavilor tăi ochi, dând ascultare.
Destule vorbe sfinte nu îşi găsesc intrarea
În inimile oarbe, dar ele-ajung în inimile pline de lumină.
Dar vicleniile Satanei pătrund în inimile strâmbe,
Aşa cum strâmbele-ncălţări sunt pe potriva picioarelor schiloade.
Deşi repeţi fără-ncetare expresii pline de credinţă
De eşti nesăbuit, aceasta nu-ţi vor fi de vreun folos;
Nu, nicidecum, nici de le-aşterni pe pergament,
Nici de le strigi în gura mare cu fast şi tărăboi;
Înţelepciunea îşi întoarce faţa de la tine, păcătosule,
Înţelepciunea fuge de tine şi nu se mai întoarce!

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Rumi



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.