Rujoiu mihai - creaţii proprii

De la voi am citit gânduri
De la mine doar păreri
Rostul când l-am priceput
Am uitat cine-am fost ieri.

Soseşte primăvara în sat
Şi viaţa înmugureşte,
Soarele răsare topind
Ozonul din ferestre.

O doamnă din umbră
Ce-mi simte iubirea aprinsă
Se-nvăluie-n firea-mi blândă
De-a tuturor dorinţelor cuprinsă.

Printre nuferi cântă vântul
La umila lui vioară
Frunzele se strâng uşor
Şi în stoluri zboară zboară.

Un singur lac
Plin de comori
Ochii tăi vii
Petale-n flori,

Stau pierdut în ochii tăi,
Cu durere învârt zarul,
Şi doar numere impare
În oftat umplu paharul.

Când cad flori de tei
M-ă vărs ca şi vinul,
Prin sânii de floare
Cei verzi ca pelinul.

Îngerii în zbor,lacrimile-mi poartă,
Tu îmi răvăşeşti mereu a mea soartă,
Fulgii de destin îmi ning pe pleoape,
Vino, tu, iubire,vino mai aproape!

Dă-mi mâna ta să fim ca două stele
Pe cerul vieţii în sărut de nori,
Şi să-ţi culeg un curcubeu din vise
Ce stă etern într-un parfum cu flori.

Din rouă se nasc fluturi
Din muguri albe flori
Ca fluturii prin muguri
Să ducă roua-n flori.