Cu în-ce-ti-ni-to-rul - Rodica Elena Lupu

Aerul e doar o aburire,
doar un spaţiu
din care au migrat clipe,
din care s-au scurs lacrimile,
acolo sus-sus la fereastra singurătăţii,
Un Auschwitz de rame
căzând sau urcând,
un gând imens construit
din sticle
concave,
convexe,
cum stai ca un porumbel de granit
ciocănind geamul orb reflectând
interior,
exterior,
cum stai ca o frunză speriată
de picăturile de mercur
ale furtunii de vară,
senzaţii,
sentimente.

Din volumul SOLITAR, ediţia a doua
de Rodica Elena Lupu
Editura ANAMAROL, 2018

Adăugat de: Rodica Elena Lupu

vezi mai multe poezii de: Rodica Elena Lupu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Felicitări, doamna Rodica!
Teama de singurătate este cea care ne conduce către singurătate.
...Porumbel de granit...

Frumos!
Adina Speranta
vineri, 16 martie 2018