Întoarcerea dragostei prin pădurile nopții - Rafael Alberti

Pădurile, pădurile se-ntorc, pe unde-odată
iubirea revărsată se înțepa în spini,
ca un pârâu de stele incandescente, mici,
cu sânge foarte dulce, un fericit pârâu.
Pădurile de noapte, cu dragostea tăcută,
ce doar pulsarea sevei în frunze o aude
și-n piepturi răsuflarea cu ritmul ei adânc,
și tresărirea țării și-a cerului pe umeri;
ce dulce mângâiere, să nu pierzi amintirea,
să ai privirea plină de tot ce-a fost odată,
de nopțile afunde în care-amoru-n flăcări
avea-n păduri lăcașul, ca unic Dumnezeu.



Traducere Veronica Porumbacu

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Rafael Alberti



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.