Frânturi dintr-o dorință - Rafael Alberti

…Aici, când aerul trădează onestitatea crinilor,
e osândit la moarte de un vârtej de apă.
Nu e o umbră de amărăciune aceea pe care copacii o
împing înainte către apus.
Despre aceasta te va informa paznicul de vânătoare
pe care-l plătește frigul.

Dacă, în țara ta, o iluzie se pierde în largul căldurilor,
în a mea, zăpezile te vor ajuta să o găsești.
Dacă urma unui pantof nu dispune de timp ca să
adoarmă o violetă,
aici își petrece viața culegând ciclul ploilor.

E trist,
foarte trist să știi că o mână întipărită în pulbere
dăinuie mai puțin decât drumul pe care-l deschide o
frunză când moare.

Nu te mâhnesc aceste fire care ți se topesc pe loc de
obraji
când, despuiați de nori, îngheață în heleșteie?


Traducere Geo Dumitrescu

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Rafael Alberti



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.