Ofticoșii - Radu Gyr

Toată noaptea ploile toamnei se joacă
sărind din băltoacă-n băltoacă.
Toată noaptea lipăie cu picioarele goale
peste morți, ca să-i scoale.
Toată noaptea scâncesc frunzele roșii.
Toată noaptea tușesc ofticoșii.
Toată noaptea târnăcoapele tusei
sparg bulgări mari de asfalt
jos, tot mai jos, pe tărâmul cel’lalt.
Toată noaptea huietul tusei
ca un zid putred de noroi
se surpă pe noi.
Toată noaptea tușesc ofticoșii.
Toată noaptea cad frunzele roșii.
Toată noaptea se-ntorc grămadă
morții, ca să ne vadă.
Toată noaptea vin înapoi
morții plecați dintre noi.
Morții de-o lună, morții de-o zi,
morții ieri încă vii.
Morții sălbatici și goi
care semănau atât de bine cu noi.
Morții flămânzi ca și noi,
morții suduiți ca și noi.
Morți care semănau atât de bine
cu mine, cu tine.
Morții cu care mâine-n noroi
vom semăna atât de bine și noi.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Radu Gyr








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.