Calfă la diavol - Radu Gyr

Calfă la diavol, ucenic la tâlhari
de-aş fi fost, în zănoagele crunte,
încă n-aş trece cu răni aşa mari,
cu semn de osândă pe frunte.

Gloata cu ură în juru-mi se strange,
Mă biciuie şuierături:
-De unde vii, spune, mânjit de sânge,
din ce turbate păduri?

Hai, ticălosule, spune: poate
argat ai fost la strigoi?
Poate-ai ucis la răspântii spurcate?
Eşi plin de sânge şi de noroi…

Alţii-mi văd rana care zvâcneşte,
pipăie pieptul meu ars de fier.
-De unde vii? Cine ţi-a rupt carnea-n cleşte?
În ce drăcesc atelier?

Trec printre ei, înalt şi străin,
îmi curg boabe roşii pe faţă.
-De nicăieri eu nu vin.
Vin numai din viaţă.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Radu Gyr



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.