Poem cu Clopote - Radu Cârneci

… Spre Mausoleul sfânt, bat clopote.
Ele vin din iarba, pe sub iarba,
din pamânt, pe sub pamânt,
din izvoare, pe sub izvoare,
din oase, pe sub oase,
din tacere, pe sub tacere,
mereu înviere.

Ele vin din arbori, peste arbori,
din pietre, peste pietre,
din pasi, peste pasi,
din moarte, peste moarte
Si ne suna si ne dor,
clopotele cu luna sub nor.
Vai, clopote de sânge cum bat
din pamânt, peste pamânt
în sânge, despre sânge,
în noi dinspre noi, clopote
cu limba de cer dinspre cer,
cum intra în noi si ne cer.

Iata barbatii din carne sunând,
iata clopotele lor sângerând,
iata degete, iata ochi de dor,
iata tacerea tâmplelor,
iata valea cu barbati sunând,
iata clopotele lor sângerând.

Intra în noi clopote de pamânt,
clopote de oase, dansând,
din stele, din ciocârlii, din grâne,
în noi azi, în copii mâine,
o tara de clopote în noi rasturnând –
sus vulturi de clopote zboara rotund…

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Radu Cârneci








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.