Până ce ajungi - (Mire megjössz) - Pilinszky János

(Traducere de Csata Ernő)

Sunt singur, până ce ajungi,
și unicul cu putere,
doar puf de pene în coteț,
doar stele în loc de cer.

Ca surghiunit neînhumat,
printre gunoi, iarna,
râcâind printre deșeuri
îmi scormonesc viața.

Va fi pacea ideală.
Nici inima nu bate,
pretutindeni barajele
tăcerii fermecate.

Eternitatea goală.
A ta e, numai a ta,
de la început pentru tine
e, simplitatea asta.

Ca omul-coș nearticulat,
timpul stă fără cuvinte,
dorul nu are braț-picior,
doar bust ce gâfâie.

Pierd totul, până ajungi,
n-am țară, n-am pat moale,
vom zăcea nestingheriți
în simpla aiurare.

Nu mă fura! Nu mă părăsi!
De ești slabă, sunt gata.
În pat, printre perne, în zgomot
să mă tresar ar fi amar.

Adăugat de: haver

vezi mai multe poezii de: Pilinszky János



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.