- Acasă
- Paradigma meta-modernă
• S-a zis, și pe bună dreptate, că dacă reușești să inventezi o cursă de șoareci mai bună, oamenii vor face poteci până la casa ta să cumpere cursa chiar dacă s-ar întâmpla să locuiești în pădurea din vârful muntelui. Progresul în știință și tehnologie se măsoară după noutatea și eficiența descoperirii. Criteriile de evaluare ale creației literare și artistice nu sunt însă, s-au cel puțin n-ar trebui să fie aceleași precum sunt noutatea și progresul în știință și tehnologie, fiindcă nu totdeauna ceea ce se crează nou în artă este nepărat mai valoros decât ceea ce s-a creat înainte.
• Logica, funcțiile raționale ale omului tind spre cunoașterea conceptuală, iar intuiția spre cunoașterea sensibilă, creativă. Intelectul are nevoie de cele două modalități de cunoaștere pentru a-și putea întregi și transcende starea mentală naturală, pentru a putea asimila și sintetiza razele de lumină spirituală, energiile creatoare ale harului în caliciul florescent al arborelui cerebral în procesul de transfigurare a vieții lăuntrice, a raiului sufletesc. Pentru a deveni persoane integre, frumoase sufletește, înțelepte și înțelegătoare avem nevoie să ne îmbunătățim și să ne desăvârșim pe cât ne este cu putință atât capacitățile logice și raționale, dar și cele sensibile, suprasensibile și intuitive.
• Adevărul, binele și frumosul sunt virtuțile, calitățile, valorile inerente și perene ale Ființei. Niciuna din aceste categorii transcedentale, suprasensibile, teo-ontologice, nu pot fi înțelese separat ci trebuiesc concepute și contemplate unitar, în relație de interdependență, ca punte de legătură cognitivă rațională sensibilă și suprasensibilă între Ființă și ființe, între divin și omenesc.
• Cultura este un proces organic de continuitate și de discontinuitate, iar ceea ce este trainic în acest proces, nu este noutatea cu orice preț ci sunt valorile spirituale, morale și estetice, adică valorile perene ale adevărului, binelui și frumosului într-o unitate onto-teologică, unitate care transcende orizonturile și clasificările metodologice și didactice ale paradigmelor premoderne, moderne și post-moderne. De aceea pentru a rămâne cât mai aproape de duhul adevărului frumos și al frumosului adevărat cultura contemporană are nevoie mai mult decât oricând de o generație nouă de creatori, meta-modernă, de poeți, scriitori și creatori de artă care n-ar trebui să se preocupe neapărat și obsesiv să caute doar noul, mai ales în cazul când ceea ce se crează nou nu se deovedește a fi și tot atât de valoros decât ceea ce s-a creat deja. Ceea ce este valoros și peren în tradiția spirituală și culturală a lumii nu se învechește de fapt niciodată. Se poate turna în forme noi, dar tot ceea ce este făcut din aur tot aur rămâne.
• Fiecare epocă istorică trăiește într-o anumită stare de spirit care se reflectă cel mai bine în arta pe care o produce. Geniile creatoare, clarvăzătorii, profeţii şi poeţii inspiraţi au însă capacitatea de a intui și realitatea spirituală perenă care există ascunsă în partea umbrită a muntelui sacru, au harul de a vedea şi dincolo de etosul epocii ȋn care trăiesc, fiind capabili astfel să transcendă modele și modelele timpului. Nu oricine însă are în propria candelă a minții și a inimii suficientă lumină pentru a vedea mai departe decât cărarea pe care umblă cu proprii pași. Și atunci, dacă dorim să vedem mai departe ar fi poate mai înțelept să umblăm măcar o vreme pe cărarea bătătorită de înaintașii noștri vrednici de laudă. Cândva câțiva dintre creatorii de artă și de poezie de astăzi s-ar putea să fie chemați să ducă mai departe făclia culturii autentice și valoroase.
• La răspântia dintre cele două paradigme culturale contemporane, cea modernă și post-modernă, creatorul de frumos trebuie de acum să aleagă încotro merge, pe care cale o apucă. Dar trebuie să decidă din mers, nu are prea mult timp de gândit fiindcă ritmul de viață și nevoia de cunoaștere, cunoștințele omenești, cresc spectacular. Nu putem merge nici pe două cărări deodată, pe cea modernă și pe cea post-modernă, fiindcă astfel nu prea știm unde vrem să ajungem, sau dacă o să ajungem vreodată undeva anume. Există însă și a treia cale, alternativă, a confluenței, a sintezei creative, după modelul a două râuri care se unesc pentru a da naștere unui fluviu care apoi acumulează și depășește cantitativ și calitativ cele două râuri lăsate să curgă separat. Ambele râuri pot ajunge astfel mai repede și mai sigur la țărmul împăcării și al iluminării oceanice.
• Izvorul teologiei și al ontologiei, logica devenirii întru fiinţă, este poezia. Când izvorul poetic seacă se surpă şi fântâna, forma ideii; spiritul se retrage, devine norul cenușiu de pe cer, nu ploaia caldă a harului, onto-teologică. Teologia neinspirată și fără viziune transcedentală și sensibilitate poetică este aridă, abstractă, devine raționalism, îndoială filozofică şi metafizică, scepticism intelectual, agnostic și relativist. Atunci și cultura, tradiția vie, tulpina crescută din rădăcinile teologice, organice, se usucă. Spiritul se dematerializează, devine lumină orbitoare, precum un soare care se mărește în pragul extincţiei, umplând spațiul lăuntric, vidul existențial, dar cu lumină rece, luciferică. Ajungem să privim astfel pe cer și în noi la o lumină care demult a apus.
• Când omul renunţă la harul gloriei divine, frumosul transcendental se retrage din lume. Subiectivitatea, individualitatea, devin astfel principala preocupare, aspirație și obsesie narcisistă a omului fără niciun dumnezeu. Numai că lipsit de harul divin, de calitățile și de valorile pe care le văzuse și întrevăzuse cândva în Dumnezeu, omul desacralizat se trezește dintr-un vis frumos spre a trăi un coșmar dezlănțuit de puterile magice, demonice și instinctuale din inconștientul său. Aceste puteri nu-l pot salva pe om, ci scoase la suprafață, în conștient, transpuse în existenţă, în creație, aceste puteri magice din sinele omenesc sfârșesc prin a-l distruge pe om, a-l submina pe dinăuntru. Fără un liant spiritual statuia, chipul idolatru pe care și-l cioplește omul se descompune în nisipul mărunt al clepsidrelor din care a fost plăsmuit.
• Cultul urâtului este pustiire morală, consecință a unei crize spirituale acute, a miopiei și orbirii noastre spirituale. Atunci când stăm prea mult în întuneric este întuneric și în noi. Atunci când însă contemplăm lumina și gloria divină devenim asemenea cu obiectul și subiectul contemplației noastre; frumosul și sublimul dumnezeiesc ne luminează lăuntric și astfel ni se deschid și nouă ochi sufletești și spirituali prin care începem să vedem și frumosul din lume și din noi înșine. Sfinţii şi profeţii, poeţii Cuvântului, sunt binecuvântaţi şi cu harul şi darul de a vedea şi dincolo de vălul aparenţelor, de a arunca o privire în livada de cireşi înfloriţi din grădina edenului. Acolo unde năvăleşte lumina întunericul se risipește. Lumina s-a revelat lumii și întunericul n-a biruit-o.
• Sacrul ca și sublimul se pot consacra ori se pot desacraliza, se pot pângări, profaniza sau dimpotrivă se pot sfinți. Spiritul transcedental conscră, ispita nimicniciei, urâtul moral și estetic, neadevărul, desacralizează. Există în toate câte sunt, în cele văzute și în cele nevăzute, un flux peren, un proces de continuitate şi de descontinuitate, o intenționalitate inerentă de limpezire a apelor după ce au fost tulburate în lungul lor drum de la izvoare până la revărsarea în oceanul de lumină de dincolo de întuneric. De aceea bine ar fi totuși dacă s-ar putea să nu tulburăm intenționat izvoarele lin curgătoare ale creației doar de dragul de a face valuri.
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
George Bacovia
George Coşbuc
George Topîrceanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Gabriela Melinescu
Gavril Rotică
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Jon Milos
Leo Butnaru
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Sorescu
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nina Cassian
Nora Iuga
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Rodica Elena Lupu
Romulus Vulpescu
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Virgil Gheorghiu
Zaharia Stancu
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Albert Camus
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alfred de Musset
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bertolt Brecht
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carlos Drummond de Andrade
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Christian Morgenstern
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Dante Alighieri
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dsida Jenő
Du Fu
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Heinrich Heine
Hermann Hesse
Herta Muller
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jack Kerouac
Jacques Prevert
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Milton
Jorge Luis Borges
José Emilio Pacheco
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Louis Aragon
Louise Gluck
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Mark Talov
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Nahapet Kuceac
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Par Lagerkvist
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Rasul Gamzatov
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Robert Burns
Robert Desnos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Serghei Esenin
Sohrab Sepehri
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Walt Whitman
Wang Wei
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yuri Kageyama
Pielea cameleonului are celule speciale numite cromatofori ce conţin pigmenţi de culoare. Aceşti pigmenţi se pot contracta sau dilata la semnalele creierului, lăsând culoarea să se răspândească în celule şi să schimbe culoarea pielii.
1949 -S-a născut James P. Pennington, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Exile).
2004 -A murit fizicianul Erwin M. Friedlander, membru de onoare al Academiei Române. A fost distins cu Premiul Humboldt pentru fizică în anul 1985 (n.29.05.1925).
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Stoc epuizat
Zece, Daniel Vișan-Dimitriu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican
Domnule Lican , desi cu mare intarziere , am expediat astazi volumul
Zidul de Mărgean, stomff
Hihihihi, dragă Aspiranta, de ți-ai conștientizat menirea pe acest
Mărturisesc Sunt Vie, Gerra Orivera
Distribuie: