O speță animalieră care și-atunci când moare, speră

Autor:Ion Scriba


Adăugat de: Ion Scriba

miercuri, 13 ianuarie 2021

În baltă de noroi sub astre,
Cu trup și suflet și destin
Între demonic și divin
Arde Raiadul lumii noastre.

Să rezumăm ce suntem noi:
Întâi un leagăn de iluzii,
Un vânător de vânt -- la doi,
Și un baston miop apoi
Ce trage tragice concluzii
Între contuzii și perfuzii.

Sub rac zodiacal ca-n clește
Ne naștem ardem și pierim
Suntem Pământul ce trăim --
El singur ce de fapt trăiește.

Ne mână sexul ca pe-o turmă
De fantomatice momâi,
Dar ce țintește cel dintâi?
Ce-l mână pe acel din urmă?

Morala noastră de doi bani
Ar vrea să cadă la-învoială
Cu milioanele de ani
De inerție sexuală.

Toți au câte-o justificare
Toți sunt mai buni ca cei mai mulți
Nu-i nimenea ca fiecare
Dacă-ți pierzi vremea să-i asculți.

Dar mulți chemați, puțini culeși --
Mulțimi sălbatice -- o groază,
Cu cât mai răi cu-atât mai deși
Dar Spiritul înaintează
Doar printr-o mână de aleși!

Precum un diamant ales
De sub un munte de cărbune
Ce rară-i viața-n Univers
Ce rari sunt Oamenii în lume
Și-ar trebui să fii un monstru
Să-ți faci culcușul în noroi
Cu-atâta cer în jurul nostru
Și ceruri între noi și-n noi.

De Adevăr suntem departe.
Cu slabe pâlpâiri, și reci
Opaițe ard în miliarde
Dar Fulgerele doar în Zeci.

Spre puritate năzuim
Dar visurile cad fărâme
Și parcă suntem niște râme
Ce se cuplează instinctiv.

Să-atingem Plenitudinea
Ce garantează Înălțarea
Mai valoroasă ca Valoarea
E numai Atitudinea.

Cochilia ermetică
A Eului de-o vom zdrobi
E șansa milimetrică
De a mai supraviețui
Căci miliarde separate
De interese reci și seci
Închise-n Eul lor în veci
Nu vor forma Umanitate.

Putreziciune și ruină --
Pentru mulțimile pedestre
Ce n-au Lumină la Mașină
Elitele-s extraterestre
Căci apucând pe-un drum greșit
Din primul ceas al nașterii
Mașina Lumii s-a izbit
De Pomul Răucunoașterii.

Căzută-n propria ei plasă
Cultura va pieri în vânt
Iar Spiritul de pe Pământ
Va căuta o altă Casă,

C-am spart Cuvântul în cuvinte
Pe care le zvârlim în vânt --
Vrem Iadul să ne-aducă-aminte
Să ne întoarcem la CUVÂNT?


vezi mai multe poezii de: Ion Scriba


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Viaţă
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCLXV.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.