Muntele cântă - Nicolae Labiş

Cand soarele rasare rubiniu, dimineata,
Prin munti,
Peste ape si punti,
Se naste cu vuiet de munca, viata.
Camasile negre, vargate,
Infasoara corpuri vanjoase, bronzate,
Batute de soare, batute de vant
Tapinele scurma cu ciocul de fier
In arbori ce pier
Si cad la pamant.
Aici,
Intre miezuri de stanca,
In noroi sau in funduri de rapa adanca,
Cu palmele batute, cu buze crapate,
Cu ploaia si vantul si soarele-n spate,
Cu inima-n flacari, fierbinte ca jarul
Munceste mereu tapinarul...
Cand noaptea perdeaua de umbra-ti desface,
Cand soarele raze-n hatisuri implanta
Viata se naste
Si muntele canta.

(1950)

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Nicolae Labiş








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.