Mihai_Manolescu - creaţii proprii
M-am născut în data de 30 Mai 1969, la Bucureşti.
Am absolvit Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr din Bucureşti (promoţia 1988) şi mai apoi Facultatea de Utilaj Tehnologic din cadrul UTCB (promoţia 1993).
Debutul meu s-a produs la maturitate, în anul 2014.
Din acelaşi an am început să am apariţii în mai multe publicaţii din ţară şi de peste hotare, sau în diverse portaluri de specialitate.
Reacţia pozitivă venită din partea cititorilor mi-a dat imboldul necesar pentru a scrie poezii care acoperă o paletă largă de gen, de la poezia lirică, până la cea umoristică.
Debutul editorial are loc în anul 2015, prin includerea unei selecţii de poeme în volumul cu numărul 13 al antologiei „Simbioze lirice” apărut la editura Anamarol.
Tot în acelaşi an, în data de 10 Decembrie, are loc la Librăria Eminescu din Bucureşti lansarea primului volum de versuri, intitulat „Între liric şi satiric”.
Ceea ce îmi doresc cel mai mult este să împart în continuare pasiunea mea cu cei care iubesc poezia şi să se le ofer cu aceeaşi bucurie versuri noi.
- Impresii din trafic
Cu o mână delicată
Ţinând trusa pe volan,
Te-ai trezit deja fardată,
Între Dristor şi Vitan.
- Într-o lume paralelă
Se făcea că într-o lume
Paralelă cu a noastră,
Pomii se strigau pe nume,
Câinii se creşteau în glastră,
- Am vrut prea mult?
Ne-am cunoscut pe gheaţa vieţii,
Patinatori printre destine
Şi am decis ca tu, cu mine,
Să formăm cuplul tinereţii.
- Fantasma
Am vrut într-o oglindă chipu-ţi să-l privesc,
Atunci când lângă rama-i veche te-ai oprit,
Dar am rămas fără de glas, uimit,
Nereuşind reflexia-ţi s-o găsesc.
- Un fir de aţă...
Un fir de aţă-i diferenţa
Între a fi, sau a nu fi.
Un fir de aţă-i diferenţa
Între-a urî, sau a iubi.
- Văzuşi?
Văzuşi ciutura lăsată
Şi zăvorul tras din poartă?
Dară nu-ţi spusei Marine,
- Zăpada mieilor
Zăpada mieilor
Zăpada mieilor supuşi
S-a aşternut în grabă mare,
- S-a tras cortina
S-a tras cortina. E selecţia.
Tineri actori urcaţi pe scenă,
Cu sânge clocotind în venă
Ne spunem cât mai bine lecţia.
- De ce?
De ce te strig mereu în vise
Şi tot mai sper să te revăd,
Când ştiu că-n nopţile promise
Voi suferi ca un nărod?
- Bilanţ angelic
Doi îngeri stau deasupra mea,
Mă tot privesc şi se întreabă:
- Să-l luăm cu noi chiar s-o putea,
Sau poate că mai are treabă?
Distribuie acest autor: