113 - Michelangelo

N-or să găsească sfinții ochi de înger,
ca mine-n ei, plăcute simțăminte,
cât timp eu feții sfinte,
la dulci surâsuri vin cu-amare plângeri.
Speranță a iubiților, cum sângerezi!
Cum pot să n-aibă strop de-asemănare
splendoarea și-orbitoarele-ți lumine
cu tot ce e în mine,
și-n focul meu să n-afle vătămare?
Din două chipuri de-alt fel și contrare,
dintr-unul Amor pleacă-n șovăire;
nu poate-ntr-însul mila să nu-ncapă,
în piept plin de simțire
intrând de flacără și ieșind de apă.


din Poezii, traducere de C.D.Zeletin

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Michelangelo



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.