Mi-a picurat din suflet poezie - Dan Lazarescu

Mi-a picurat din suflet poezieDescrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
LĂZĂRESCU, DAN
Mi-a picurat din suflet poezie / Dan Lăzărescu ; ed.: Nicolae Băciuţ. - Târgu-Mureş : Vatra veche, 2018
Bibliogr. ISBN 978-606-8785-01-4 821.135.1

Coperta de Nicolae Băciuţ
______________________________________
Editura VATRA VECHE
Târgu-Mureş, str. Ilie Munteanu nr. 29
Apărut 2018
Copyright©Dan Lăzărescu 2018
Toate drepturile rezervate
Lector: Nicolae Băciuţ
Tehnoredactare: Sergiu Paul Băciuţ
Format 16/61x86, coli tipo 10
__________________________________________
Tiparul executat la INTERMEDIA GROUP
Târgu-Mureş, Iuliu Maniu Nr. 14
ROMÂNIA


Volumul poetului Dan Lăzărescu, Mi-a picurat din suflet poezie, lansat în septembrie 2018, este mărturia unui răspuns în faţa chemării lirei, dovadă a unei iubiri oarecum tăinuite îndelung, o prelungire firească a fiinţei ce îşi revelă pulsaţiile năvalnice.
Fără pretenţia unei ierarhii sau sistematizări privind etapele sau direcţiile tematice ale scriiturii, volumul înglobează texte aparţinând celor două vârste ale creaţiei, ce se confundă, în linii mari, celor două ipostaze existenţiale ale creatorului: adolescenţa trecutului şi maturitatea prezentului.
Dincolo de vârste, de neaşteptatele „întâmplări ale fiinţei”, definitorie este transcrierea sinceră, nesofisticată a emoţiei, discursul tranzitiv situând cititorul în orizontul autentic al desfăşurării de sine. Biografia se oglindeşte adesea în versul maturităţii, semnificativă fiind aici notaţia paratextuală, livrescul sau reperele culturale fiind vagi preocupări ale versului juvenil.
Tematica dominantă ce unifică vârstele creaţiei este iubirea, ale cărei faţete se schimbă la intervenţia meandrelor orizontului existenţial sau în relaţie cu ipostazele feminităţii - mama, fiica, iubita. Dacă versurile închinate mamei se nasc din nostalgia matricei primordiale, la polul opus, versurile închinate copilului reliefează conştientizarea ciclicităţii existenţiale, fenomen ce trezeşte nevoia acută a protecţiei, dublată de culpa sfâşietoare: Ne iartă tu, copilă înţeleaptă. / Primeşte-ne răsfrânţi în viaţa ta./ Ca două aripi rupte de la pieptu-ţi, / Alăturea de tine vom zbura! (Balada părinţilor fără verighete).
Dominantă rămâne feminitatea ca parte a cuplului adamic, alteritate în faţa căreia confesiunea eului dionisiac devine o avalanşă de stări sfâşietoare şi contradictorii. Astfel, extazul fericirii şi atrocitatea despărţirii coexistă, uneori, în acelaşi text: Acel surâs care-a făcut din gura-ţi / Izvor de bucurie-n viaţa mea; Şi mă cutremur încă de durere / Şi de-amintirea-i dulce mă-nfior, / Mă tot înalţ de dor până la stele, / De lacrimi în străfunduri mă cobor. (A fost un vis). Efect al destrămării Unului ce-şi valida iubirea drept şansă a redempţiunii, sentimentul solitudinii răzbate chiar şi atunci când îndrăgostitul pare să-şi fi găsit resursele renaşterii spirituale. Uneori, obsesia izolării se reflectă în scurte secvenţe intertextuale ce poartă amprenta universului bacovian: Sunt singur, singur, singur şi mă sting / De-acest prăpăd ce-mi calcă în picioare / Toată fiinţa (Unele clipe). Trăindu-şi povara suferinţei şi a solitudinii amare, stări împinse la paroxism, răbufnirile de ordin luciferic nu sunt deloc surprinzătoare: Cad în genunchi, cum oare să mă rog / Când a secat în gura mea şi glasul? / Şi îngerii cei duşi nu-şi mai întorc / Spre mine, în aceste clipe, pasul. (Unele clipe).
Fiorul sentimentului primordial este dublat adesea de o tendinţă meditativă, din care se desprind sentimentul târziului – oglindire a timpului galopant (Ce repede în viaţă ni se face prea târziu! / De parcă timpului nici veşnicia nu i-ar mai ajunge / Şi-n graba lui nebună către infinit / Tot ce e tânăr azi în noi vrea să alunge – Ce repede), dar şi starea de exilat într-o lume degradată, potrivnică valorilor poetului. Uneori versurile sancţionează ritmul steril al lumii alienate, obsedate de acumularea materială (Visul măririi ne îmbată cu otrava-i / Pe-atât de mulţi… atât de muţi…atât de singuri! / Copiii cei de ieri purtând în piepturi suflet, / Ajuns-am azi stafii, gonind năuci spre piscuri. – Visul măririi), alteori fiind deplânsă maniera agresivă în care umanitatea se raportează la dimensiunea sacrului (Zadarnic rugi prin sute de biserici / Pupând icoane le rosteşti mereu, / De mai întâi nu ţi-ai zidit în suflet / Altar de cinste pentru Dumnezeu. – Zadarnicele rugi).
Condiţia orfică a celui decis să rămână rug arzând în numele iubirii îl situează în orizontul Romantismului, prin importanţa acordată sentimentelor, în special iubirii ca principiu ordonator al existenţei, cât şi prin recuzita specifică imaginarului poetic romantic: noaptea, apusul, stelele, luna, visul, natura terestră. De altfel, natura e singura în mijlocul căreia poetul se regăseşte întreg, nealterat, cu propriul adevăr. În acest sens, spaţiul montan cu detaliile sale devine topografia consubstanţială fiinţei poetului: Când vulturul cel neînfrânt vreodată-n libertatea lui / De pe un pisc semeţ de munte se ridică / Şi ca o lance de oţel despică cerul cu a lui aripă / El, regele văzduhului, nu dă nicicând de seamă nimănui. // Când cerbul cel încoronat de zei cu suliţe de os / Se-abate-n luminiş din umbra nepătrunsă / A codrului ce-i este loc de patimă, de dor, de-alean şi casă / El, regele pădurii, calcă sclavia sub copite, maiestuos. (Când vulturul)
Cuvântul poetului pare a dobândi treptat forţa Logosului divin şi, astfel, ca într-o replică la imaginea începuturilor, tenebrele suferinţei se retrag, lumina fericirii ce redimensionează realul dominând atmosfera textului ce încheie volumul: Bună dimineaţa! / Nu-i aşa că soarele răsare astăzi în alt fel? / Readuce viaţa / Ce-a ascuns-o o vreme printre nori cu el (Bună).
Deşi nu se regăsesc mărturii ale aşezării poetului pe Calea divinaţiei, se pare că Iubirea – soluţia consacrată a „înveşnicirii” - e cea prin care cerurile i se deschid poetului, dar şi celui de dincolo de carte.


Detalii:
Autor: Dan Lazarescu
Preţ: 20 RON
Număr telefon: Trebuie sa fii autentificat!
Vânzător: Dan Lazarescu
Oraş: Sangeorgiu de Mures

Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.