Melancolie

Autor:Alexandrina Spânu


Adăugat de: spanualexandrina

marţi, 08 ianuarie 2019

MELANCOLIE


"Deșertul e iubirea mea,
iubirea mea este deșertul"
și eu sunt tare fascinată.

Privesc, cum soarele răsare,
privesc, cum soarele apune,
și totul pare -așa -real.

Cărări, pe dune șerpuiesc,
ici colo câte-o vietate,
și eu aici călătoresc.

Pășesc, încet, spre nicăieri,
un vânt, călduț, mă însoțește,
și-l simt pe Dumnezeu alături.

Dumnezeu și eu, în pribegie,
în astă, splendidă, imensitate
și sunt numai cu Dumnezeu.

Privesc, cu drag la toți și toate,
în marea mea singurătate.
Privesc cu drag la tot!

Alexandrina Spânu - SPERANȚE


vezi mai multe poezii de: spanualexandrina


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Iubire
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? nu


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.