Ilinca - Marin Sorescu

Drăghicioiu ăl bătrân a avut trei copii,
Pe Măria, pe Enache şi pe Ilinca.
Ilinca asta era o femeie înaltă,
Inimoasă, semăna cu baba
Şi ea s-a măritat cu Marin Băzăvan,
Care s-a făcut haiduc
Umbla cu ceata unuia, Cârstea.
Şi i-a prins peste Jii, la un popă.
Au tras în ei şi pe Cârstea 1-a nemerit în picior.
Şi tovarăşii l-au adus până aci la Drumul Muierii.
De-acolo n-au mai putut să-1 poarte în spinare, că-i ajungea
Potera.
L-au lepădat la un pom.
El se ruga, „Nu mă lăsaţi, fraţilor,
Mai bine omorâţi-mă!"
Şi l-au împuşcat.
Şi pe ei tot i-a prins şi i-a-nchis.
Şi Marin Băzăvan a murit în puşcărie la Bucovâţ.
Nu era vinovat, dar s-a pus pe el aşa.
Lui Cârstea îi ieşise cântec:
„La un pom mare rotat,
Şade Cârstea răsturnat
De şapte gloanţe-mpuşcat.
Trei în piept şi patru-n spate
Nu mă omorî, măi frate".

Şi a venit unul şi i-a spus muierii lui
Să se ducă să-1 ia, că e mort acolo. Avea
Cârstea o muiere grasă
Roşie la faţă şi frumoasă
Şi-a rămas c-un copil, Oniţă Chirţu (tata lui Chirţu).
După aia, Ilinca s-a măritat cu unul Mitre Păpuşă
Şi-a murit şi ăla.
Şi pe ea a gonit-o şi s-a-ntors la frate-său,
Enache Ciucă
Şi i-a crescut copiii, că-i murise muierea.
Trecea la deal, la Paşti, şi lua ouă în sân
Şi când se-ntorcea se abătea pe la noi:
„Uite nişte ouă să ciocnim, că suntem rudă".

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Marin Sorescu








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.