Mamă, îți aduc liliac alb!

Autor:Gabriel Stănciulescu


Adăugat de: Gabriel Stanciulescu

luni, 21 ianuarie 2019

Mămă, îți aduc liliac alb!

Rătăcesc prin amintiri păstrate bine,
Mă ascund de frici ce nu mă înfrâng,
Momente neuitate, o școală lângă tine!
Nu mă certa, eu astăzi am să plâng!

Discret au fugit anii și nu am observat
Că ceasul se-ntrece cu timpul în galop,
Ne-am însoțit pe drumul drept, asumat
De-o soartă și-o viață, trăite cu un scop.

Ce greu este acum când tu ai plecat!
Pastrez doar tristețea din rostul primit,
Îți ofer marțișorul, cu iubire placat!
Dar cum să ți-l dau?...sau cum să-l trimit?

Aveai mamă o foame de viață și flori!
Priveai îndelung prin geam la copaci!
Ne-nvățai ce înseamnă să fim iubitori!
Dar nu e la fel, tu știai cum s-o faci!

Acum îți aduc liliac alb, la mormânt!
Și aș vrea să te-ntreb, să-ți fie pe plac!
Ce flori să plantăm anul ăsta-n pământ?
Atât cât mai poate... ostenitul burlac!

Autor: Gabriel Stănciulescu


vezi mai multe poezii de: Gabriel Stanciulescu


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Părinti
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? nu
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CLXXVI.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.