Lampa - Magda Isanos

S-aprinde-n oglindă lampa bătrână
cu picior şi bonetă de-atlas -
şi nu ştiu, eu povestesc, sau ea, fără glas,
amândouă cuprinse-n lumină.

Noaptea uneori se desface uşor,
c-un sunet de mătase lovită sau zbor,
trece-albăstrind toate zările,
până unde stau singure mările...

Dreaptă luci tinereţtea mea, ca o sabie,
şi fiece vis păzit de dânsa- nflori;
buzele mele spuneau uneori: "voi muri..."
însă pe toate mările aveam o corabie.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Magda Isanos








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.