Lboltasu - creaţii proprii

lboltasuhttp://www.resursecrestine.ro/eseuri/index-autori/lucica-boltasu/album/memorii

http://www.resursecrestine.ro/marturii/124584/dumnezeu-este-dragoste-si-cine-este-din-dumnezeu-raspandeste-dragoste-lucica-boltasu

- - - - - - - - - - -

Distribuie acest autor:

  • Suprema dovadă a iubirii de Tată

    Iar plouă tăceri peste sufletul meu,
    În bezna profundă doar cerul străluce,
    Te caut printre aștrii bătrâni, Domnul meu
    Și gândul departe, departe mă duce.

  • Ce dar sublim să ai o mamă

    Ce dar sublim să ai o mamă,
    Să-i auzi glasul cum te cheamă,
    Îmbrățișarea să îi simți,
    Ce bine e să ai părinți!

  • O eternă primăvară

    Printre norii ca perdeaua
    Se zărește soarele,
    A plecat demult și neaua,
    Clipocesc izvoarele.

  • Se-nalță-n visare țărâna

    Răsună-n zăvoaie cântarea
    Şi plaiul îşi tremură lanul,
    În spice se-adună savoarea
    De pâine dospită. Bâtlanul,

  • Unde a plecat iubirea?

    Doamne Îți revarsă harul peste lumea împietrită,
    Relevează-le Calvarul și iubirea-Ți infinită,
    Dă speranță celor care nu mai au nimic a-Ți cere,
    Pune Tată-nviorare și în duhul lor putere!

  • Tăcerile vorbesc mai mult decât am crede

    Tăcerile vorbesc mai mult decât am crede,
    Când sunetele-s moarte și eul dormitează,
    Există-n noi ceva, ce-aude tot și vede,
    E Duhul din Rusalii, ce-n credincioși lucrează.

  • Să iei aminte şi să cugeţi

    Să iei aminte şi să cugeţi, la tot ce te-nconjoară,
    Ascultă vântul cum suspină, în crengi de primăvară,
    Priveşte florile din luncă şi bobul ce-ncolţeşte,
    Te uită pe-ndelete prieten, la tot ce nu vorbeşte.

  • Umblet în doi

    Pe undele vremii, când sus, când în vale,
    Purtăm şalul clipei, mai greu, mai ușor,
    Se tânguie carnea în note de jale
    Şi gândul se zbate în tainic fior.

  • Doar Tu mai poți da o nădejde

    Atinge-Te Doamne de trupul
    Ce șade sub daltă și plânge,
    Alină durerea și spală
    Tot răul, cu apă și sânge,

  • Eu am nădejde

    Captiv într-o țară străină, 
    Mă-ndrept spre un mâine incert, 
    Transform înserarea-n lumină, 
    Dar trupu-i aproape inert,