- Acasă
- Cărţi de vânzare
La poarta divinității - maria.filipoiu
La Poarta Divinității - poeme 164 pagini
Editura - ePublishers / Coresi
Editor - Vasile Poenaru
ISBN 978-606-716-696-8
Prefață / Postfață - Horia Gârbea
Preț: 26 lei / Librăria Coresi 4021 312 8212
info@ePublishers.info
www.ePublishers.ro
www.ePublishers.us
Lassată la „Gaudeamus" 2017
POETA DIN FAȚA PORȚII - Prefață
Farmecul democrației este că se extinde asupra unor domenii aparent închise, elitiste prin definiție. Posibilitățile tiparului digital și inexistența cenzurii îngăduie azi oricărui aspirant la glorie sau doar la libertatea confesiunii să vină în fața unor potențiali cititori și chiar a criticii literare cu producția sa artistică. Se poate spune, desigur, că o astfel de extindere a limitelor nu nivelează valorile, dar le amestecă. În realitate, asemeni lichidelor nemiscibile, literatura se stratifică și fiecare cititor are acces la stratul superficial sau mai profund care îi convine. După cum fiecare poet sau prozator își alege zona (nișa) în care se simte confortabil și nu este obligat să interfere cu altele, vecine sau îndepărtate.
Maria Filipoiu are despre poezie o concepție clasicistă, canonică, uneori chiar didactică. Ea își premeditează volumul, pe cicluri, idei, teme, într-o sistematică destul de severă. Apoi tratează fiecare segment cu o programatică rigoare. În orice caz, poeta își propune o miză cultural-educativă, în afara frivolității și, dacă nu refuză de principiu umorul, secvențele sunt mai degrabă încărcate cu gravitate, resimțind chiar foarte mult, dacă nu povara, în orice caz constrângerile unei datorii, așa cum o înțelegeau pașoptiștii, mai târziu poporaniștii, sămănătoriștii etc. Arta ei vrea să lumineze, nu să distreze, ideea de entertainment este practic exclusă:
Trubadur prin labirint sentimental,
Gândul înnoadă idei în năframă
Și duce cuvântul pe-al timpului val;
Când spirit la datorie îl cheamă.
Artista vrea să valorifice experiența la care a ajuns în toamna vieții, să culeagă ceea ce a sădit, la modul agrest, și a cultivat cu grijă. Eternitatea este „prinsă” și „așternută” ca un pat germinativ pentru gânduri și acestea rodesc. Evident, precum fructele din proverbialul măr al lui Beniuc, „roadele” sunt oferite gratuit celor ce le doresc:
Să culeg roade prin a vieții toamnă,
În brazda cuvântului sădesc gânduri,
Cu glas ce rațiunea îmi îndeamnă,
Eternul clipei să-l aștern pe rânduri.
Ca aspirație și chiar ca sintaxă uneori, poemele programatice și artele poetice ale Mariei Filipoiu trimit la Arghezi care își dorea cuvântul plug ce fața solului o schimbă lăsând în urma lui belșug. Depinde, desigur, de cititor, cititorul contemporan, adesea nepăsător în fața râvnei unor poeți cu vocație de plugari ai învățăturii, să schimbe indiferența-n coș și cugetu-n cămară:
Cu cerneală ud copacul veșniciei,
Din el să crească ram de-nțelepciune,
Ca să rodească în floarea poeziei,
Când Dumnezeu cu har face minune.
Dumnezeu este invocat deseori și, desigur, dorința supremă a eului liric este să nu stea zadarnic, după vremuri de ostenire întru duh, la poarta Divinității Ci, firește, această poartă să se deschidă pentru ca spiritul să vadă ceea ce doar intuiește că se află „dincolo”. Chiar dacă nu va pipăi și nu va urla „este”, acest spirit e însetat de certitudinea harului, precum numeroase strofe o atestă.
Spre deosebire de eroul lui Kafka, așezat în fața porții Legii cu mai multe dubii decât speranțe, ori de eroii lui Vișniec pentru care, dacă poarta se va deschide va urma un concurs de competențe pentru o eventuală angajare de clovn, eul din lirica Mariei Filipoiu nu are temeri și îndoieli. Făcând ceea ce este drept și moral, oferind bucurie dar și îndreptate lectorului, deschiderea „porții” în fața artistului este doar o chestiune de timp. Amânarea acestui moment este și ea una fastă pentru că dă timp poetului, truditor pe ogorul culturii, să depună încă mai mult travaliu în irigarea și însămânțarea parcelei sale de cuget și dăruire:
Pe câmp din privire împodobit cu flori
În primăvara iubirii inocente,
Voi așterne covoare țesute de nori
Și brodate cu eterne sentimente.
Rezultatul osârdiei poetice va fi demn de viziuni dantești ale Paradisului:
Pe curcubeu de dor să urc la Dumnezeu,
Prin raiul îngerilor să o port un veac.
Poeta Maria Filipoiu, care, în timp, a oferit și alte scrieri cu caracter didactic, nelimitându-se defel la încercări lirice, își caută certitudini în tezaur de cuvinte și bogățiile sufletului, adună comori în visteriile care se află dincolo de simbolica „poartă”.
În încăpătorul Rai post-post-modernist accesul se poate face printr-o infinitate de porți, ușițe, sărind pervazuri și pârleazuri către o făgăduință dorită fierbinte sau acceptată cu resemnare. Maria Filipoiu și-a găsit, indiscutabil, propria ei poartă.
Horia Gârbea
Detalii:
Autor: maria.filipoiu
Preţ: 26 Lei
Număr telefon: Trebuie sa fii autentificat!
Vânzător: maria.filipoiu
Oraş: București
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Alecu Donici
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Autor necunoscut
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Cezar Bolliac
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Elena Farago
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
George Bacovia
George Coşbuc
George Topîrceanu
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Colorian
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Arsenie Boca
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Christian W. Schenk
Constanţa Buzea
Constantin Michael-Titus
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Daniel Drăgan
Dumitru Corbea
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Eugen Jebeleanu
Gabriela Melinescu
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Lesnea
George Ţărnea
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Pillat
Ion Vinea
Iulian Boldea
Leo Butnaru
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Sorescu
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Miron Radu Paraschivescu
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nina Cassian
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Paul Sava
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petru Creţia
Radu Cârneci
Rodica Elena Lupu
Romulus Vulpescu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Stefan Tanase
Traian Dorz
Traian Furnea
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Veronica Porumbacu
Virgil Gheorghiu
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Ady Endre
Afanasii Fet
Alain Bosquet
Albert Camus
Alceu
Aldo Palazzeschi
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alfred de Musset
Alphonse de Lamartine
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Arhiloh
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Bertolt Brecht
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carlos Drummond de Andrade
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Dante Alighieri
Dino Campana
Du Fu
Dumitru Matcovschi
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Dickinson
ERĀQI
Erich Kastner
Eugenio Montale
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Firdousi
Francesco Petrarca
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Heinrich Heine
Hermann Hesse
Herta Muller
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jan Twardowski
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Milton
Jorge Luis Borges
José Saramago
Juan Ramón Jiménez
Jules Romains
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Kostas Varnalis
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Leopold Sedar Senghor
Li Po
Louis Aragon
Luis Cernuda
Marc Chagall
Margaret Atwood
Marina Ţvetaeva
Mario Vargas Llosa
Mark Talov
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Nahapet Kuceac
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Odisseas Elytis
Olaf Bull
Omar Khayyam
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Par Lagerkvist
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rainer Maria Rilke
Rasul Gamzatov
Rene Char
Richard Bach
Robert Burns
Robert Desnos
Roy Fisher
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Serghei Esenin
Stephane Mallarme
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
W. H. Auden
Walt Whitman
Wang Wei
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Sunetul are o viteza mai mare in metal decat in aer. Viteza sunetului in metal este de 5100 m/s, 1480 m/s prin apa si 330 m/s prin aer.
1995 -A murit Victor Kernbach, prozator, poet, eseist, traducător, autor al unui "Dicţionar de mitologie generală", sursă de informare de mare valoare (n.14.10.1923).
1926 -Înfiinţarea Fundaţiei Culturale "Regele Ferdinand I".
Distribuie: