La gura sobei gândul, tovarăș călător,
Naște povești ce trec prin ore care mor...
Și tu le cauți tâlcul legând imaginar
Prietenii cu veghea pitită-n secundar.
Umbre lungite-n casa în care noaptea zace
În liniștea cuprinsă în flacăra ce face
Pereții să învie în scene din povești
Te trag din somn afară...și tu te îngrozești.
Veghezi focul din sobă și lemne într-una pui
Și te întrebi în noapte de ce somnul tău nu-i
Pe gene și în vise așa cum alți au...
Povești și foc și umbre în gând ți se topeau!
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Detalii poezie:
Distribuie pe: