Kende vândutul - Luchi

Kende vândutul



Felix Rian#Constantinescu

Lui Gabor Kende+ffi, +60s)
„A fost naționalizat în anul 1948, iar în anii 1960 s-au organizat tabere de vară în parcul castelului. În anii 1980 castelul a fost transformat în hotel.
Clădirea are un plan dreptunghiular, este compusă din trei unități, cel mai spectaculos find turnul monumental. Elementul cel mai spectaculos al fațadei principale este placa barocă, opera a sculptorului clujean József Hoffmayer, pe care se văd urmele blazoanelor familiilor Kendeffy și Bethlen, și inscripția referitoare la construcție: „AEDES/ QUAS HOSPES VIDES/ NON TAM OPERIS MOLE ET ORNATU/ QUAM/ QUIETATAE/ HABITATIONIS COMMODITATE/ ILLUSTRES/ DEO IPSO/ SUMMO ET EX SUPERANTISSIMO/ DIVINARUM HUMARUMOUE [sic!] RERUM/ RECTORE/ FATORUMQUE ARBITRO/ QUO SINE FRUSTRA LABORATUR/ AUXILIUMN [sic!] TE/ FELICITER CONSTITUIT/ ALEXIUS KENDEFI/ COMES DEI [sic!] MALOMVIZ/ SACR[AE] CAES[ARAE] REGIAEQ[UE] ET APOST[OLICAE]/ MAIEST[ATIS] IN SUMMO M[AGNI]. PRINCIP[ATUS] TRANSYLV[ANIAE]/ SENATU CONSILIARISQ[UE] ACT[UALIS] ET INT[IMUS]/ CUM CONIUGE CARISSIMA/ CHRISTINA BETHLENIA/ NATA COMITISSA/ EASQUE [sic!]/ DEO STATORI/ CARIS PIGNORIBUS ET AMICIS/ EX VOTO DICAVIT/ ANNO AE[RAE?/TATIS?] CH[RISTI] MDCCLXXXII”. (În traducere: Clădirea pe care o vezi, străine, nu se distinge datorită muncii enorme și prin decorațile sale, ci datorită liniștii și a confortului unei locuințe calme, pe care cu ajutorul Dumnezeului cel mare, directorul și apărătorul înțelept al treburilor divine și terestre, fără a cărui sfat orice muncă ar fi în zadar, a construit-o Elek Kendeffy, conte de Râu de Mori, consilierul intim al alteței sale imperiale și regale, și a marelui principe al Transilvaniei, cu soția sa iubită, contesa Krisztina Bethlen, cu copiii săi, au făgăduit-o pentru Dumnezeu în anul 1782)”
+Wikipedia, Castelul Kendeffi


Se spune din vremurile vechi, de pe când era Dumnezeu chior și i se păreau oamenii buni, că prin drumurile din Țara Hațegului umblă duhurile la ceasurile de taină. Așa sufletele curate îl văd în fiecare noapte pe Nicodim strămoșul cum coboară din Colțul spart al muntelui mergând cu toiagul de episcop peste urși în mână prin satele adormite ori în nedei păgâne, trecând pe lângă castelul roșu rococo în care s-au petrecut atâtea spurcăciuni de și azi până și copiii au mințile rătăcite și merge până la biserica franciscană ortodoxă catolică reformată și strigă în altar:
-Cândea... Vândutule.
Mâna de moaște de cneaz sfânt călugăr a lui Nicodim Cândea a devenit braț de războinic valah a urmașilor lui apoi zgârcă de administrator și cnut de castelan a lui Ladislau Cândea și celorlalți Cândești lacomi și buni pentru potop nu pentru pământ mâncători de oameni cum se mănâncă în Altai carnea de cal, cum l-au ucis în cazne în Cetatea Hațegului pe Popa Chinez Stoica din Valea Dâljii pentru jumătate de sat pe vremea lui Mathias Rex care îl iubea pe sărmanul Popă, chiar murind pentru ban, carnea de om, în pasul Vâlcanului, ori murind omorând husiți în Slovacia, turci, habsburgi, munteni, bătându-se cu țara Moldovei totul pentru aur unguresc și sânge românesc și faimă încruntată. Nu a fost nici un Gheorghe printre Cândești și vechiul lor hoceag a fost lăsat șerpilor și viperelor încornorate.
Mereu în slujbe darnice au primit danii milostive mâncând averi și domnițe de pe domenii bine alese. Și oamenii roboteau.
Ioan de Hunedoara a dat Cândeștilor Sântămăria și Sântămăriei pe Cândești și după ce au pictat în ocru biserica franciscană strălucirea gotică a Apusului a fost prea puternică asemeni soarelui ce îl acoperea cu slavă la ora de ceas de seară adăstând în fereastra treflată de pietre puse una peste alta.
-Kende vândutul, își șopteau trecătorii când mergeau pe drumul bisericii frumoasă ca o femeie străină în care Excelența sa ultimul Cândea și primul Kendeffi îmbrăcat în brocart și pietre scumpe pentru menținerea tinereții se ruga într-o maghiară incompletă cu creștetul ras întors către Roma.


Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.