Șaradă - Johann Wolfgang von Goethe

Sunt două vorbe scurte și ușoare,
Pe care le rostim voioși adese;
Dar tâlcul lor adânc tot ne-nțeles e,
Când dau pecetea lucrului ce moare.

E bine, ca în zile trecătoare
Să le lăsăm în flăcări să se țese,
Dar de le-mpreunăm în clipe dese
E pentru noi o dulce încântare.

Vreau totuși să le fiu pe plac, anume,
Și să mă bucur de-a lor amăgire.
Eu sper tăcut, dar sper cu îndârjire,

Cu ele să rostesc al dragei nume,
În unică icoană să le prind
Și într-un singur tot să le cuprind.

Traducere G. Sân-Georgiu

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Johann Wolfgang von Goethe



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.