Nemesis - Johann Wolfgang von Goethe

Când molimi bântuie cu-nverșunare
Cuminte e să fugi prevăzător;
Și eu am șovăit de multe ori,
Dar n-am dat altor gânduri ascultare.

Deși iubirea-adesea-ndestulare
Mi-a dat, mi-e totuși joc îmbietor;
Așa-mi fu și al „lăcrimaților”
Romantici cu urzeli de rime rare.

Înfumuratul plata și-o primește,
Căci torța Eriniilor-și aprind
Și-l fugăresc cu-a șerpilor vâlvoare.

Eu râsul lor de-aud cum hohotește,
Din meditare tot nu mă desprind,
Mă smulge doar a dragostei ardoare.


Traducere B. Solacolu

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Johann Wolfgang von Goethe



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.