Împăcare - Johann Wolfgang von Goethe

Pasiunea naște chinuri! – Cine-alină
Inimii-n zvâcnet spulberul amarnic?
Zorite ore-n ce abis declină?
Sublimul, ți-a fost hărăzit zadarnic!
Cețos e gândul, tulbure-i pornirea;
Măreața lume-și stinge strălucirea!

Dar, iată, muzica pe-aripi de îngeri
Un zvon din mii și mii de zvonuri cerne,
Pătrunde-n om cu gingașe constrângeri
Spre-al cotropi cu frumuseți eterne;
O, umed ochi, ce-n dor înalt consacri-mi
Divinul preț din sunete și lacrimi!

Și astfel vede inima ușoară
Că-i vie, bate, și că vrea să bată,
Pur mulțumind s-ar da pe sine iară
De bunăvoie-ofrandă-mbelșugată;
Și simte-atunci – de-ar bate-n veci! – zefirii
Uniți ai sunetelor și iubirii.



Traducere Ștefan Augustin Doinaș

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Johann Wolfgang von Goethe



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.