Joc de nimic - Naty Ela Călinescu

Eu sunt nimicul ce îşi caută totul, din care s-a desprins în căutarea sinelui fără niciun regret evident că ar fi doar o părticică infimă din Universul prea mare pentru zâmbetul tău. Şi căutarea nu capitulează în faţa deznădejdii, căci speră să descopere ecuaţia vieţii ce poate scoate la liman esenţa spirituală a omului pierdut în spaţiul nesfârşit al incertitudinii izvorâte din haosul ancestral al unui tot pierdut în nimic.


Totuşi, în clepsidra fatalităţii, râde sarcastic individul ce încearcă să preschimbe nonvaloarea în valoare, căci ştie că tot va reuşi să impresioneze cumva publicul absorbit de cotidianul mediocru şi de rutina unui timp suspendat aparent în indiferenţa nonşalantă a celor din jur. Iar eu... sunt doar nimicul ce îşi caută totul, sperând să dezgheţe un anonimat, care se încăpăţânează să se solidifice în clipe ce nu aşteaptă rezolvarea inecuaţiei existenţiale, atât de simple la prima vedere că se învăluie în mister cu cât încerci să o rezolvi mai mult. Şi râsul individual devine o ironie universală şi sarcastică pe deasupra, ce cuprinde totul transformat în nimic.


Dar eu... sunt nimicul ce îşi caută totul în Universul prea ocupat cu timpul, căci nu ţine cont de nimicurile desprinse din esenţa lui. E prea... tot, ca să acorde importanţă unui nimic. Şi râde şi plânge în acelaşi timp, că nu se poate opri din circularitatea sa egoistă, sunt mult prea multe în joc... prea mult... tot? Un tot de nonvalori vopsite în valoare, un tot de bunătate ca mască pentru răutate, un tot ce acoperă perfid nimicul, când... nimicul natural îşi caută totul printre filele învechite de vreme. Vrea... să respire curat, aşa, în nimicul lui transparent ce se pierde într-un tot de sensuri surde şi mute, care se luptă cu timpul nepăsător, căci e prea... nimic să spere la tot.


Însă...  Universul e pierdut într-un tot de nimic şi uită că fiecare stea e un nimic ce formează un tot alături de celelalte şi… şi-a aprins luminile cereşti mai devreme, din entuziasmul pentru nimicul mut ce înseamnă prea mult în totul surd de admiraţia iluzorie a unor simpli pioni pe tabla de şah.








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Ela > Este un text foarte interesant, nu doar dintr-un punct de vedere propriu, ci si - astfel - amintind de altii, care au dezvoltat chiar un studiu, plecand de la cuvantul "Nihil".
Am un respect si o admiratie, totodata, pentru ceea ce s-ar defini "cei nestiuti", considerand ca subzistenta lumii, poarta o stransa legatura cu acestia.
O astfel de explorare, pe care ai initiat-o, iti va fi de prisos; m-as bucura, personal, sa o continui...


Th3Mirr0r
th3mirr0r
duminică, 14 mai 2017



Mulţumesc, Codruta Elena
Naty Ela
marţi, 06 decembrie 2016



Foarte frumos :)

Codruta Elena
sâmbătă, 26 noiembrie 2016