Rădăcini lunare - Ion Vinea

Bulevardele sub ploi
rouă pe globuri electrice
pe scări de hotel luna lichidă
stinse restaurantele în grădina publică
rătăcesc ca un agent de moravuri
studentele ies de la cantină
să fiu poet
şi să le-arunc un pumn de rime
când oare veţi opri vântul la bariere
şi fumul toamnei să nu-l regăsim
decât în blănile de lutru
şi vara în gheenă cu asfalt a cazanului
soldatul îşi îmbracă ghereta
îmi daţi voie să-mi aprind ţigara
poftim.

Iubitele mor în teatre pustii
scutură din draperii vorbele dragostei
doar pisicile pe zgârie-nori
sau sunt mai aproape de lună.
în pervazul de lemn se depărtează
Mumă
sunete noi îşi cer cântecul
faceţi uneltele, întreceţi meşterii
nordul şi sudul va asurzesc: luaţi seama
suflă clipe orchestra de fief
ca baloturile pachebotului pe chei.
învelim veacul în jurnal
şi-l purtăm floare de hârtie.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Vinea








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.