Adagio - Ion Vinea

Mars funebru pentru iubirile moarte,
Aur solemn din fluide fanfare.
Unde sînt Umbrele? Lung le plâng clopotele.
Ritmic polenul silabelor rare
tremura-n floarea cararilor palide
din cimitirul feeric al toamnelor
pîna departe,
ce monoton stelare.
Cum le plâng de-ndelung clopotele.
Van uragan de ruini de volute sonore
grav fulgerat în desertul gol de fantome,
legeni în drum coroanele fara de nume
rostogolind pe treptele ude sipote, ropote,
glorii de dolii pe urma uitatelor urne si ore.
Unde sunt, unde sunt Umbrele?

Mars funerar în amurg închinat bacantelor moarte,
Ruga de-apoi pentru cele cazute
Pasionat pe-al lor câmp de onoare,
Vis efemer sortind pomenirii eterne.

Glas sepulcral de alamuri finale,
funeralii iubirii neîntâlnite,
funeralii eroinei necunoscute.
Unde sînt Umbrele? Lung le plâng clopotele

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Vinea








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.