Potir amar - Ion Pillat

Potir amar ... viaţă, băutură,
Cu tot mai mult venin când anii scad:
Iubirea otrăvită prinde ură.
Paradisiacul vin se face iad.

Când josnici fraţi de la altar decad,
Credinţa sfântă de le-a fost sperjură:
Zadarnic cerci, împotmolit în vad,
Tu singur să te speli de neagră zgură.

De ce nu poţi ca ei nepăsător
Trădându-ţi sufletul să urci pe scara
Cleioasă a îngenuncherilor?

Ci tot ţii piept puhoiului nătâng -
Stăpân pe tine, surghiunit în ţara
Înaripărilor ce nu se frâng.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Pillat








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.