Himerele - Ion Pillat

În aer catedrala prin nori gonaci pe cer,
Cum sparge inserarea cetatea de cărbune,
În preajma lunii pare un sloi oprit de ger.

Jos dorm, înfrânţi de truda silinţelor străbune,
Învinşii - să nu vadă cum pe lunarul cer
Himerele vin noaptea de trai să se răzbune.

Nu va găsi nici una o inimă, o casă?
Tăcute taie ceaţă oraşului de fier:
Arare câte una din zbor înalt se lasă...

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Pillat








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.