În parc cu bunica

Autor:samoila


Adăugat de: samoila

vineri, 16 octombrie 2015

Un copil,
Cǎlare pe-o raţǎ
Galben-albastrǎ
Şi plinǎ de praf,
Se juca
În parcul din faţǎ
În timp ce bunica
Îi trǎgea un perdaf.
Cine-l iubeşte,
Îl lasǎ în pace
Sǎ zburde
Prin parc
La întâmplare
În timp ce în el
Plǎcerea se umflǎ
Puternic
Când sare.
Îl vezi bucuros
De cele din jur,
Trece rapid
De la raţǎ, la gâscǎ
Şi barǎ,
Ridicându-şi un parc
În sufletul pur,
De care
Nimic nu-l separǎ.
Nu cere iertare
Şi nici izbǎvire,
Alergǎ-n zig- zag,
Julindu-şi genunchii,
Nu-i pasǎ de vorbe
Cu iz de iubire
Când strigǎ temeinic
Forţându-şi rǎrunchii.
Bunica ar vrea
Sǎ-l ducǎ acasǎ,
Sǎ-l spele pe mâini,
Pe haine,
Pe faţǎ,
Sǎ-i dea sǎ mǎnânce
Şi,
Dacǎ o lasǎ,
Sǎ-l culce-n speranţa
Cǎ uitǎ de raţǎ.
Copilul iubeşte
Un parc,
Nu-i pasǎ
De norme de viaţǎ
Sau priviri certǎreţe
Când este atent
La un arc de sub raţǎ.


vezi mai multe poezii de: samoila


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Copilărie
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Toturor celor care mǎ citiţi şi comentaţi,
Mulţumesc!
Samoila
samoila (autor)
vineri, 16 octombrie 2015



Am citit cu placere
segemarius
vineri, 16 octombrie 2015



"copilarie, copilarie
c-o fost si n-o sa mai fie"
alex
vineri, 16 octombrie 2015



interesanta imagine ati surprins in poemul dvs. :)
ali
vineri, 16 octombrie 2015