Ileana - creaţii proprii

Distribuie acest autor:

  • Undeva, cândva...

    Undeva, cândva, poate în alt univers
    întâmplător, ni se vor întâlni pașii în mers
    pentru o scurtă clipă, pentru un scurt ecou
    al acestei iubiri ce se stinge în noi.

  • Cortina s-a lăsat!

    Emoție...aplauze...S-a terminat
    spectacolul acestei vieți în care am jucat
    și-n care am fost și spectator. Pe rând
    am adunat, am risipit, am plâns...

  • Arzi!

    Trăiesc provizoratul acestei vieți
    închisă între fumurii pereți
    de teamă că într-o zi se va sfârși.
    Privesc pe geam din când în când. Voi fi

  • Tu taci

    Tu taci și tăcerea ta îmi vorbește,
    îmi pune întrebări la răspunsuri și mi le tălmăcește.
    Tu arzi și flacăra ta mă transformă în cenușă,
    îmi aduni resturile rămase și le pui într-o clipă.

  • Stai, moarte!

    Stai moarte preț de-o clipă lângă mine
    Să mai am timp să beau un strop din vie,
    Să mai simt gustul dulce al unei vieți
    De care tu acum mă îndepărtezi!

  • Te-am visat

    Te-am visat azi noapte, adunai din stele
    Raze aurite să mă îmbraci în ele
    Și presai sub talpă luna să se întindă
    Ca să-mi coși o rochie, ca ea să fiu mândră.

  • Ninge!

    Strecurând prin sita iernii, cerul praful îl revarsă
    Și golit de sentimente, alb pământu-l desenează.
    Înlemniți de frică în gheață stau copacii înțepeniți,
    Iar i-a nins pe tâmple cerul, viforul din nou i-a prins!

  • M-a bătut gândul

    M-a bătut gândul cu biciul
    peste amintiri. Pământul
    l-am bătut să caut leac
    pentru rană de oftat.

  • Un far în noapte

    Cum spulberau armatele de gânduri
    cărările celui rămas pe drumuri!
    Cu trupul obosit, spre nicăieri
    abia mergea, părea plecat de ieri.

  • Mă strigă țara

    E iarnă peste țara mea acum
    și îmi stă dezbrăcată și desculță în drum,
    Așa cum au lăsat-o lupii care la hotare
    în blana mieilor, au pus-o la vânzare.