Iarna din noi

Autor:Adina Speranta


Adăugat de: Adina Speranta

vineri, 12 ianuarie 2018

Se scutură iarna pe umerii goi,
se lasă-nserarea, e viscol în noi,
atingeri uitate cu degete reci,
poemele-ngheață, tu, iarnă, când treci.

O urmă de vară se stinge treptat,
cenușa iubirii se-ascunde sub pat,
mă ninge decembre, mă ninge usor,
cuvântul mi-e arma de care-am să mor.

Se uită-ngrozite, la mine-amintiri,
e viscol și iarnă, nu cred în iubiri,
vârtejul cel alb mă prinde, m-absoarbe,
departe e cerul, doar tu mi-ești aproape.

Adina V.

10.01.2018


vezi mai multe poezii de: Adina Speranta


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Iubire
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

"departe e cerul, doar tu mi-ești aproape"..imi place!
frumos..felicitari!
danab
vineri, 12 ianuarie 2018