La Mănăstirea Căpriana - Grigore Vieru

La Mănăstirea Căpriana
Bate un clopot în zi de duminică
La Căpriana rană pe rană,
Rană pe rană se vindecă.
Intră în templu, om al durerii.
Nu-i o rușine să intri-n biserică.
E o rușine liniștea serii
A o preface-n cazarmă isterică.
Bate frumos un clopot,
Bate un clopot
Al învierii și bunei vestiri!
Vine din cer un șopot.
Vine un șopot
Și mă ridică din mare pustiiri!
Bate un clopot ca o chemare
La Căpriana un miros de criniște
Iar la Putna, sfântă și mare,
Dangăt de aur răspunde în liniște.
Semn că ne vede, semn că ne-aude
Dragostea Putnei în zi de duminică.
Când în lumina viselor ude
Rană pe rană în taină se vindec

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Grigore Vieru



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.