Timpul e mut - Giuseppe Ungaretti

Timpul e mut între trestiile încremenite...

Departe de maluri rătăcește-o canoe...
Obosit, sfârșit e vâslașul... Cerurile
Deja s-au pierdut în prăpăstii de fum...

Tras inutil în marginea amintirilor,
Ar fi poate o binecuvântare să cadă...

Să fi știut

Că aceeași iluzie e lumea și mintea,
Că în misterul valurilor proprii
Orice voce pământească e naufragiată.


Traducere Nicoleta Dabija

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Giuseppe Ungaretti



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.