Iunie - Giuseppe Ungaretti

Când
îmi va muri
noaptea
și cu ochi străini
o voi putea privi,
voi adormi
în vuietul
valurilor
ce sfârșesc
prin a scălda
cordonul de sălcii
al casei mele.

Când mă voi trezi
în trupul tău
ce se ondulează
precum vocea privighetorii.

Și se istovește
precum culoarea
strălucitoare
a grâului matur.

În limpezimea
apei
aurul neted
al pielii tale
va îngheța în brun.

Plutind
pe lespezile
zbârnâind
ale văzduhului vei fi
ca o panteră.

În tăieturi
tremurătoare
de umbră
te vei desfrunzi.

Hohotind
mut
în acea
pulbere
mă vei sufoca.

Apoi
vei deschide puțin pleoapele.

Vom vedea iubirea noastră închinându-se
precum seara.

Pe urmă voi zări,
înseninat
în orizontul de catran
al irișilor tăi, cum îmi mor
pupilele.

Acum
seninul s-a închis
precum
la ora aceasta
în cătunul meu african
iasomiile.

Nu mai am somn.

Tremur
în colțul unei străzi
ca un licurici.

Va muri
noaptea aceasta?


Traducere Nicoleta Dabija

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Giuseppe Ungaretti



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.