Dl. Stratis Corăbierul - Giorgios Seferis

Hampstead


Ca o pasăre cu aripa frântă
care mulți ani prin aer s-a rotit
ca o pasăre ce n-a mai putut să reziste
vântului și stihiei,
cade seara.
Pe iarba verde
trei mii de îngeri dansează toată ziua
goi ca oțelu
și cade seara palidă;
trei mii de îngeri
aripile și le-au strâns și s-au preschimbat
în câine
de pripas
care latră
singur
și își caută stăpânul
sau ziua de apoi
sau vreun os.
La rându-mi eu caut puțină liniște
mi-ar ajunge o colibă pe un deal sau pe malul
mării;
mi-ar ajunge în fața ferestrei
un cearșaf muiat în albăstreală
întins ca marea;
mi-ar ajunge înfiptă în glastra mea
fie și-o garoafă din hârtie; o hârtie
roșie într-o sârmă
astfel ca vântul,
vântul s-o poată conduce fără silință
cât vrea.
S-ar fi înserat
turmele spre stânele lor ar fi pogorât
ca un gând foarte simplu și plin de fericire
și aș fi mers să dorm
fiindcă n-aș fi avut
nici o lumânare să aprind,
lumină,
ca să citesc.



Traducere Aurel Rău

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Giorgios Seferis



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.